Este vară . Eu si verișoara mea , Paula , mergem la bunici . Noi două ne-am hotărât să stăm  patru săptămâni .

În prima zi ne-am sculat de dimineață ca să mergem cu bunica în livadă la cules cireșe.

       Eu si Paula ne-am luat la întrecere, cine culege mai multe cireșe.

După jumătate de oră noi am luat o pauză .

Mai târziu am mers in livadă si nu ne-am lăsat până nu am cules jumătate din ea. Bunica ne-a recompensat cu cinzeci de lei din pensie.

       Mai târziu  am mers sa ne jucăm cu Leo, cățelușul nostru drag . Din drum se vedea câmpia întinsă și verde plină de văcuțe. Noi trei am mers spre câmpie . Acolo era bunicul cu văcuța noastră albă .Când Leo a văzut toate vacile albe ,negre ,maro,pătate sau nepătate a înnebunit de vesel ce era, și a început să alerge printre ele .

         După aceia, bunicul a mers cu noi acasă.

         Este atât de frumos să vezi pe-nserat cum animalele merg la casele lor o dată cu oamenii!

        A fost o zi superbă!

                                                            CUCOȘ  MIHAELA

 

       A venit vacanta mare. Maria si Ana se plimba vesele prin parc. 

      Pentru ca este destul de cald , Maria cumpara o doza cu suc racoritor , iar Ana un pet de jumatate de litru cu apa minerala. Fetele au observat mirate ca sucul este mai rece decat apa , desi vanzatoarea le-a spus ca au fost puse in acelasi timp la frigider. 

        -Care sa fie motivul? intreaba Maria.

        -Nu stiu! raspunde Ana.

        -Mai avem cativa pasi pana ajungem acasa. O putem intreba pe mama! spune Maria.

        -Bine! incuviinta Ana. 

        Cand au ajuns acasa , mama le-a explicat ca ambalajele de metal , sunt mai bune conducatoare de caldura decat cele de plastic. Deci , doza metalica permite o incalzire dar si o racire mai rapida a continutului , comparativ cu petul din material plastic. De asemenea , mama le-a spus cum se recicleaza metalele. 

        Dupa ce s-au lamurit , cele doua surori , au aruncat ambalajele goale in cosurile pentru reciclare corespunzatoare.

        Maria si Ana au tras o concluzie foarte folositoare : Toate ambalajele de metal , trebuie depozitate intr-un loc special amenajat. Ele sunt apoi transportate la fabrica unde se recicleaza apoi devin foi de aluminiu si otel din care sunt refabricate doze pentru diverse bauturi si cutii de conserve.  

                                                                  HĂULICĂ MARIA

A  venit vacanţa. Mihai şi Adelina merg în vizită la bunicii de la ţară.

Ei observă că acolo nu sunt centre de reciclat  deşeurile aşa cum sunt la ei în oraş.

Curioşi, copiii îşi întreabă bunicii ce fac cu deşeurile provenite din ambalaje. Aceştia le răspund ca unele deşeuri cum ar fi cutiile de carton şi ladiţele din lemn sunt folosite drept combustibil pentru sobe. Alte deşeuri care nu ard le  îngroapă în pămînt.

Copiii le spun bunicilor ca îngroparea deşeurilor ne este benefică mediului. Ei îi sfătuiesc pe bunici să le strângă şi să le ducă la centrele de reciclare.

Curioşi, bunicii îi  întreabă ce sunt centrele de reciclare. Mihai le explică că parte din deşeuri pot fi recuperate şi refolosite. Din plastic se pot fi fabrica alte ambalaje, recipiente sau covoare, iar  din sticlă prin topire se pot fabrica alte obiecte din sticla. Prin recilcare în centrele de recuperare, expilcă Adelina se economisec resurse şi mediul înconjurător este mai curat.

Copiilor le vine o idee. Ar fi bine, dacă si in satul bunicilor s-ar amenaja  un loc in care deseurile să poată fi stânse, sortate pentru a fi recilate.

Bunicii sunt mândrii de nepotii lor şi  le promit copiilor că îi vor ajuta să îşi pună planul in aplicare.

 Mihai si Adelina işi fac un plan şi cu gândul la ceea ce au de făcut se duc bucuroşi la culcare.

    

                                                            Maria Alexandra Togea

                                                            Clasa a IV a B   Scoala nr. 2  Galati

 

      Era o zi însorită de vară, afară erau pomi cu coroane verzi, mari, flori colorate și fluturași cu un zbor lin și cald. Lucruri minunate se întâmplau în natură! Eram în vacanță la bunicii mei, la țară.

       Fiind o vreme frumoasă, eu, împreună cu verișorii mei, Roxana și Mihai am hotărât să mergem în pădurea de la marginea satului. Ne-am gândit să luăm masa acolo, în aer liber. Am pregătit rucsacurile cu alimente, pături, o minge și cărțile de joc. Am pornit la drum cu bicicletele, pe cărarea plină de denivelări ce ducea către pădure. Chiar m-am și dezechilibrat de câteva ori și am căzut de pe bicicletă pentru că nu eram obișnuită cu acel drum. La un moment dat ne-am oprit, pentru a ne odihni, așezându-ne pe malul  pârâului care izvora chiar din pădure. Am văzut broscuțele stând la soare și peștișorii înnotând. Ne-am continuat drumul cu forțe proaspete.

       În cele din urmă am ajuns la pădure. Ne-am îndreptat către locul special amenajat pentru picnic. Am întins păturile pe iarbă, am scos cutiile cu mâncare, dozele de suc și sticlele cu apă. Am așezat tacâmurile, paharele din plastic și șervețelele. Am luat cu noi tot ce aveam nevoie pentru masă, să ne simțim ca acasă. După ce am terminat de mâncat, am aruncat toate ambalajele la coșurile de reciclare potrivite fiecărui material și anume: produsele din plastic și cele din aluminiu în coșul galben, cele din hartie în coșul albastru, sticla colorată în cel verde și cea albă în coșul alb.

       După masă am jucat cărți și apoi volei cu mingea. Ne doream să jucăm “Rațele și vânătorii”, dar eram prea puțini. Fiindcă în apropierea noastră era un grup de șase copii, am mers la ei și le-am propus să ni se alăture. Au acceptat cu plăcere.

         Când am terminat cu joaca, am observat că acei copii nu  și-au dus resturile la coșurile de reciclare. Le-am dat o mână de ajutor și le-am explicat că așa este corect să procedăm mereu, pentru a păstra natura curată.

         Ultimul joc, înainte de plecare, a fost acela de a spune fiecare ce știe despre reciclare. Așa ne-am verificat cunoștințele și am ajuns cu toții la concluzia că pentru a fi sănătoși avem nevoie de un mediu înconjurător curat și nu plin de deșeuri și poluat. De noi depinde să avem un viitor mai bun.

                                                                    TĂCHIȚĂ  BIANCA  LUCIA

Silviu nu stia ce este reciclarea. L-a intrebat pe tatal lui:

-         Tata ce inseamna reciclarea?

-         Reciclarea insemna prelucrarea deseurilor de orice fel si transformarea lor in lucruri necesare omului. Pentru aceasta este necesara selectarea  gunoaielor, care vor fi  asezate in containare separate.

-         De ce scrie pe unele contanere ,,plastic/metal”?

-         Ne indruma sa depozitam corect deseurile, pentru aceasta  containarele sunt si de culori diferite.

-         Aaa! Dar hartia si cartonul, in ce containare se pun?

-          Containarele pentru reciclare sunt: albastru pentru hartie si carton, galben pentru plastic si metal, verde pentru sticla colorata si alb pentru sticla alba.

-         Cine duce gunoiul? Intreba mama.

-         Eu, eu! striga Silviu. Mama, tata de ce e nevoie sa reciclam gunoiul?

-         Pentru ca sticla are nevoie de un milion de ani pentru a se descompune in bucatele mici. Iar din zece sticle de plastic reciclate se poate face un tricou. Intelegi fiule?

-         Da! Dar reciclarea hartiei de ce este necesara?

-         Sa retii dragule ca, fiecare tona reciclata de hartie poate salva 17 copaci.

-         Dar reciclarea metalului ?

-         Un televizor poate functiona trei ore fara oprire cu energia economisita prin reciclarea  unei singure cuti de aluminiu.

-         Deci asta inseamna reciclarea?!

Reciclarea este foarte importanta pentru a economisi rezevele energetice si naturale ale planetei si protejarea  mediul inconjurator.

                                           ȘPAIUC  SILVIU

          Sper ca va amintiti intalnirea din parc la care au participat Sebastian si Daniela! Ei au observat ca majoritatea produselor erau ambalate in plastic si  pentru faptul  ca aceste tipuri de ambalaje sunt mai usoare decat greutatea produsului respectiv , se pot produce intr-o sumedenie de forme iar daca le scapi, fiind rezistente, nu se intampla nimic rau.

            Daca deseurile de ambalaje de plastic ar putea sa le puna o intrebare despre cum ar putea fie ele reciclate si nu aruncate in iarba sau pe alei, copiii ar putea sa le raspunda printr-un proiect derulat de catre clasa lor pentru responsabilizarea tuturor celor care folosesc aceste ambalaje. Cum? Ce ar trebui sa aflam  despre aceste ambalaje? Faptul ca ele sunt obtinute din petrol care este o sursa naturala a pamantului, limitata iar aruncate prin iarba se descompun in zeci de ani.

            Pliantele distribuite ar contine si solutii pentru reciclarea acestor ambalaje: curatenia parcurilor pentru a le aduna si dotarea lor cu recipiente inscriptionate cu inscriptia “plastic “, responsabilizarea si in familie pentru a sorta aceste ambalaje si depozitarea lor in locurile special amenajate pentru acesta.

         Daca iubim natura trebuie sa invatam sa o protejam, sa o pastram curata si pentru cei ce vor veni dupa noi. Putem ajuta la reciclare si putem fi noi un exemplu.

                                                               SEVASTRE  ANDREI

Folosirea metalului în ambalarea produselor este un aspect surprinzător pentru mine, deoarece nu m-am gândit cât de folosit este metalul chiar dacă prelucrarea lui  nu este prea ușoară.

Am aflat că metalul este folosit pentru ambalare deoarece încălzește sau răcește conținutul mai repede, ceea ce face ca el să fie preferat pentru băuturile răcoritoare. Se observă ușor că mai reci sunt sucurile ambalate în doze decât cele în sticle sau cutii de carton. Nimic nu e mai răcoritor decât un suc la doză vara când soarele arde nemilos.

Ambalajele metalice sunt diferite în funcție de materia folosită. Am aflat, de exemplu, că ambalajele din aluminiu pot fi identificate pentru că nu sunt atrase de magnet, ca celelalte. Acest lucru este necesar pentru că aluminiul este cel mai folosit metal deoarece este mai ușor și la reciclarea lui se consumă de 20 de ori mai puțină energie.

Chiar dacă ambalajele metalice au multe avantaje, se pare că sunt și niște dezavantaje din moment ce se folosesc și celelalte materiale: hârtia, sticla și plasticul. M-am întrebat atunci cât se consumă pentru a produce un ambalaj metalic. Am aflat că resursele sunt destul de limitate, iar procesul de obținere a ambalajelor metalice este complicat deoarece pe lângă confecționarea propriu-zisă este necesară și lăcuirea ambalajului cu substanțe chimice.

Am citit mai multe articole de pe internet despre ambalajele metalice și am ajuns la concluzia că cea mai gravă problemă este faptul că ambalajul metalic poate da reacție cu conținutul și poate afecta astfel gustul produsului și chiar sănătatea noastră. Cred că soluția acestei probleme ar fi ca în urma studiilor serioase să se afle ce poate fi depozitat în ambalaje metalice și ce nu. Oamenii trebuie să fie informați în legătură cu avantajele și dezavantajele ambalajelor metalice și să aleagă astfel ambalajul cel mai potrivit pentru fiecare produs, chiar dacă prețul poate fi mai mare.

În căutarea informațiilor despre ambalaje am aflat lucruri pe care nici nu le bănuiam despre importanța lor în viața noastră. Cred că cel mai important criteriu în alegerea ambalajului și în toate alegerile pe care le facem este sănătatea omului și a naturii.                                                            

de Rareș Andrei Matei

 

Reciclarea este cea mai importanta actiune in favoarea mediului : ea ofera locuri de munca, reduce consumul de energie si cheltuielile.

      Ce stim noi despre reciclare? Reciclarea este un proces prin care materiale folosite in gospodarii pot fi reprelucrate si refolosite in aceeasi forma sau chiar alta forma, obiect casnic sau pentru consum.

    Astfel, pentru reciclarea hartiei, stim ca, cu fiecare tona de hartie reciclata se salveaza 17 copaci; hartia poate fi reciclata doar de 5-7 ori, pentru ca, prin procesul de reciclare, fibrele pastei se rup.

    Pentru reciclarea plasticului: acesta poate fi folosit pentru fabricarea umpluturii jucariilor de plus, a covoarelor, a hainelor groase si a carcaselor pentru CD-uri etc.Plasticul se obtine din petrol.Daca sunt lasate in natura, ambalajele de plastic se descompun in sute de ani.

    Pentru reciclarea metalului se consuma de 20 de ori mai putina energie electrica decat pentru fabricarea acestuia.Cu energia necesara fabricarii unei cutii de otel se reciclaza 4 cutii de acelasi fel.Reciclarea otelului previne incalzirea globala.

    Pentru reciclarea sticlei, aceasta este topita in cuptoare cu temperatura peste 1500 g. C. Aceasta se fabrica din nisip, soda, var sau feldspat.Sticla se descompune in natura in peste 400 de ani.

    Dupa parerea mea, in tara noastra reciclarea nu se face in mod corect pentru protejarea pe termen lung a mediului. Am aflat din diferite surse cum se face reciclarea in alte tari si mi-as dori sa se faca si la noi in tara sortarea deseurilor direct de la domiciliu, sa existe firme specializate care sa preia deseurile corect si sa le duca la centre de colectare speciale si acest lucru sa devina obligatoriu prin lege.

MANOLE  EMMA  ADRIANA

            Reciclarea ne ajuta sa protejam natura si sa facem economie la material prima.De aceea e necesar ca atunci cand aruncam gunoiul ,sa fie sortat.

            Fiecare pubela trebuie sa aiba o culoare diferita pentru a putea deosebii unde aruncam:plasticul,hartia,sticla si metalul.

            De ce reciclam?Ei bine,reciclam pentru a reduce poluarea, pentru a proteja natura ,si pentru a nu epuiza resursele naturale.

            Atunci cand bem o doza de suc ,ar trebui sa stim ca este facuta din aluminiu.Aluminiu se face din bauxite ,un minereu destul de rar.Acesta se gaseste in Australia,Guineea,Jamaica,Brazilia si India.

            Va-ti gandit vreodata din ce este facut manualul de romana?Sau caietul de matematica pe care facem socoteli?Pai,simplu,din hartie!Dar din ce este facuta hartia?Din celuloza,mai clar din lemn.Ar trebui sa stim ca pentru o tona de hartie salvam 17 copaci.

            La fel ca si metalul si hartia si plasticul si sticla se pot recicla.Va trebui din cand in cand sa ne gandim cat de importanta este natura ,si cat de importanti suntem noi si sanatatea noastra   .

                                                                                                 MACIUCEANU  REBECCA

 

             Impreuna cu colegii si doamna invatatoare am hotarat sa mergem in parc pentru a aduna deseuri de ambalaje.

            Ajunsi in parc am gasit containere diferit colorate in care trebuia sa colectam separat deseurile. Pentru plastic si metal era containerul galben, pentru hartie si carton era albastru iar alb si verde pentru colectarea sticlelor. Toti eram curiosi sa aflam cat mai multe lucruri despre recilarea ambalajelor. Fiecare dintre noi am fost repartizati sa colectam cate un sortiment de ambalaj. Dupa ce am adunat toate ambalajele din parc doamna invatatoare ne-a explicat in ce se poate transforma fiecare  tip de deseu  in parte.

          Prin colectarea unei tone de hartie si cartoane se salveaza 17 copaci. Tot din hartie se fac caietele, cartile, ziarele si plansele din laboratoarele scolare. Ambalajele din aluminiu  colectate pot fi transformate in foi de tabla care se trimit apoi fabricilor pentru a confectiona cutii noi. Prin reciclarea materialelor plastice se obtin fibre pentru covoare, material de  umplutura pentru jucariile din plus, carcase pentru cd-uri. Pentru a fi reciclata sticla este topita in cuptoare la  temperaturi ridicate, apoi pentru a fi modelata este turnata in forme  si suflata cu aer.

            Toti cei care am participat la actiunea de strangere a deseurilor am fost foarte incantati de lucrurile noi pe care le-am aflat despre reciclarea ambalajelor. Pentru a avea un oras mai curat am hotarat sa organizam, cat mai des, astfel de actiuni.

                                            HUHULEA DORIN

        A venit vacanta mare. Maria si Ana se plimba vesele prin parc. Pentru ca este destul de cald , Maria cumpara o doza cu suc racoritor , iar Ana un pet de jumatate de litru cu apa minerala. Fetele au observat mirate ca sucul este mai rece decat apa , desi vanzatoarea le-a spus ca au fost puse in acelasi timp la frigider. 

        -Care sa fie motivul? intreaba Maria.

        -Nu stiu! raspunde Ana.

        -Mai avem cativa pasi pana ajungem acasa. O putem intreba pe mama! spune Maria.

        -Bine! incuviinta Ana. 

         Cand au ajuns acasa , mama le-a explicat ca ambalajele de metal , sunt mai bune conducatoare de caldura decat cele de plastic. Deci , doza metalica permite o incalzire dar si o racire mai rapida a continutului , comparativ cu petul din material plastic. De asemenea , mama le-a spus cum se recicleaza metalele. 

         Dupa ce s-au lamurit , cele doua surori , au aruncat ambalajele goale in cosurile pentru reciclare corespunzatoare.

         Maria si Ana au tras o concluzie foarte folositoare : Toate ambalajele de metal , trebuie depozitate intr-un loc special amenajat. Ele sunt apoi transportate la fabrica unde se recicleaza apoi devin foi de aluminiu si otel din care sunt refabricate doze pentru diverse bauturi si cutii de conserve. 

      HĂULICĂ  MARIA

        Cristina si Alexandru sunt frati gemeni si locuiesc intr-un cartier marginas al orasului. In cartierul lor se afla o casa veche,cu gard inalt,in care locuieste un batran singur si curios.

       -De ce spui ca e curios?intreba Cristina.

       -Pentru ca de cate ori iese afara se intoarce cu o sacosa transparenta in care poti vedea ziare,reviste,cartoane,peturi sau cutii de bere si diverse bucati de fier.

      -Si ce face cu ele?

      -Nu stiu?nu l-am intrebat

      -Hai sa-i facem o vizita,propuse Alexandru.

      Copiii au ramas uimiti de dezordinea si invalmaseala”achizitilor”zilnice ale batranului.

      -De ce aduceti acasa aceste lucruri?

      -Cine stie!Poate-mi vor folosi candva!

      -Va ajutam noi,spusera Cristina si Alexandru entuziasmati.

       A doua zi,la scoala,cei doi frati au facut mobilizarea catorva colegi care au venit cu sacose si sfori si au adunat in zece-cinsprezece pachete toate hartiile din curtea batranului.Ei au fost incantati de suma primita si s-au mobilizat si in ziua urmatoare si au adunat peturile,cutiile de bere,bucatile de fier azvarlite prin curte.Suma s-a majorat.

      -Ce-o sa facem cu banii acestia?

      -Eu m-am gandit s-o luam in excursie si pe colega noastra care e oarba si intretinuta de bunica ei.

      Colega noastra s-a bucurat mult,doamna invatatoare ne-a felicitate,iar batranul ne-a chemat sa-l ajutam si la culesul cireselor.

      Fapta inimosilor copii,a fost mentionata in ziarul local si copiii de la alte scolile-au urmat exemplu.

                                                                                                   Fiorini Sharon

 

        Sebastian, unul din personajele principale din cartea dedicata “ Programului National Educatie pentru Sanatate in Scoala Romaneasca” a fost la bunici. Bunica lui i-a povestit ce se intampla in satul lor cu ambalajele cu ambalajele care nu mai pot fi reciclate.

        Ii arata baiatului cateva ladite de lemn ce le pastra in podul casei pentru a le folosi ca si lemn de foc pe perioada iernii. Copilul este incantat de ceea ce a aflat la bunica lui si se viseaza un inventator care face ca fumul de la uzine si fabrici sa nu mai polueze aerul orasului. Astfel aerul in oras va fi  curat si usor de respirat.

        Faptul ca este atat de atras de ecologie ii face pe cititori sa ii urmeze drumul.

         Mie imi place ecologia dar imi place si mai mult ca ecologia sa fie aplicata asa cum trebuie. Deseurile trebuie sortate in functie de materialul din care provin, cele din hartie pot fi reciclate,  dar cele din plastic sunt mult mai daunatoare atat pentru sol cat si pentru aspectul mediului inconjurator. Astfel ar trebui sa le aruncam separat, in containere speciale.

          Ecologia inseamna sa iei un obiect care nu mai poate fi folosit, sa-l duci intr-un proces ce il va transforma intr-un lucru ce are alt sens.

          Aceasta este ecologia dupa sufletul meu. Eu tin la Terra, voi?

Dumitrescu Alexandra Elena

Clasa a IV a B, Scoala Gimnaziala C-tin Ghe. Marinescu Galati

 

        Reciclarea hârtiei si a ambalajelor in general trebuie sa ne preocupe foarte mult, in special pe noi, elevii, cei care consumam foarte multa hartie. Dar acest lucru nu trebuie sa ne priveasca doar pe noi. Si cei mari, parinti si autoritati trebuie sa se preocupe de asta, mai ales acum cand hartia nu mai este considerata un deseu.   

        Reciclarea este de o mare importanţă, deoarece : 1 tonă de hârtie reciclată este echivalentă cu pasta produsă de 17 copaci;  pentru reciclarea hârtiei este necesară 40% mai puţină energie decât energia care este necesară pentru producerea hârtiei din lemn;  se salvează 17 copaci; cantitate de energie şi apă consumate se înjumătăţeşte; se produce 70% mai puţină poluare atmosferică; se reduc deşeurile care ajung la gropile de gunoi;  se crează de cinci ori mai multe locuri de muncă.  Dar, pentru a ajunge la aceste rezultate, trebuiesc urmati cativa pasi: Primul pas:  separăm de celelalte gunoaie obiectele şi produsele din hârtie pe care le-am folosit. Al doilea pas: autoritatile precum si voluntarii sau comercianţii colectează hârtiile destinate pentru reciclare şi le înaintează companiilor specializate, cu rol in reciclare pentru a le prelucra.Al treilea pas: instituţiile interesate cumpără hârtia reciclată şi o utilizează pentru producerea produselor reciclate. Astfel, se incheie un ciclu care are ca finalitate aparăţia unor noi produse, reciclate,  care ajung din nou la consumatori.

          Deci, ce trebuie sa facem pentru o corecta selectare? In primul rand trebuie să acordăm o mare atenţie procedurilor de colectare şi sortare ale hârtiei, deoarece, chiar un minim de materie străină poate distruge o mare parte a producţiei. De exemplu, dacă nu controlăm şi se foloseşte ca materie primă, un mic procent de hârtie gudronată, atunci toată hârtia produsă va fi plină de puncte negre şi, prin urmare, inadecvată pentru piaţă; trebuie să participăm activ la sortarea la sursă (şcoală, birou, reşedinţe, tipografii, instituţii, etc.) a diferitelor categorii de hârtie, astfel încât să se realizeze cea mai bună calitate a hârtiilor reciclate. Amestecând toate tipurile de hârtie împreună, se produce o hârtie de calitate inferioară.Trebuie să avem în vedere ca o condiţie prealabilă faptul că pentru a reuşi reciclarea, este obligatorie eliberarea hârtiilor de oricare  alte materii străine. Deasemenea trebuie să avem grjă ca primirea şi transportul hârtiei destinată reciclării să fie un lucru uşor, atât pentru noi cât şi pentru persoanele care colectează hârtia. Un alt aspect se refera la reducerea consumului de hartie.    Ce poţi face pentru reducerea consumului de hârtie? Pai, sa exemplific: de exemplu foloseşte ambele părţi ale unei foi de hârtie. Printează pe ambele părţi şi doar dacă ai nevoie. Dacă ai o hârtie printată pe o singura parte, foloseşte-o ca şi ciornă înainte să o dai la reciclat. Şcolile şi birourile folosesc cele mai mari cantităţi de hârtie, de aceea trebuie sa fim exigenti in consumul ei. Când faci o aplicaţie, fie ea şi online, ai opţiunea de a nu bifa căsuţa care spune că nu doreşti să primeşti materiale promoţionale prin poştă. Pentru a opri expedierea de materiale gratuite şi broşuri la uşa voastră, lasă un semn pe uşă prin care rogi să nu se lase nimic la uşa sau în cutia poştală. Poţi scrie un e-mail sau poţi telefona, în loc să trimiţi o scrisoare şi poţi opta pentru primirea documentelor în forma electronică atunci când ai ocazia. Revistele vechi vor fi întotdeauna apreciate în anumite locaţii, cum ar fi spitalele, cabinele dentiştilor, librării sau oricare locaţie cu o sală de aşteptare.

         Vezi cate lucruri bune putem face cu efort mic cu conditia sa vrem acest lucru?

                               DOBRE DĂNUȚ

       Aceasta zi este superba pentru reciclat. Daca înca n-ai învatat ,iti arat eu imediat. Să îti spun cum se face :plasticul si metalul intra in containerul galben,hârtia si cartonul in cel albastru iar sticla in cel verde. Daca toti oamenii ar recicla planeta ar fi foarte frumoasa si curata ,cu mai multi copaci si cu mai multe parcuri si cu apele limpezi. Nu v -ati gandit niciodata de ce oamenii pun panouri (Nu rupeti florile!Nu calcati iarba! Nu aruncati deseuri in apa!,etc.)

       Unii oameni reciclează dar alții nu. Încercați sa va stangeti gunoaiele voastre ,macar atat sa faceti            si voi pentru aceasta planeta frumoasa. Ar fi pacat sa o distrugem. Ea nu ne-a gresit cu nimic. Noi trebuie doar sa o ingrijim. Fiecare material are povestea lui :cum se naste, cum este folosit si cum este parasit. Aceste materiale sunt duse in fabrici unde, unele se topesc si altele se amesteca cu apa.

        Hartia poate fi reciclata doar de 5-7 ori deoarece in timpul reproducerei fibrele din ea se rup. Daca reciclam o tona de hartie salvam in jur de 17copaci. Unui brad îi ia sa creasca un metru 7 ani.

                                                 CUCOȘ  MIHAELA

     Intr-o vara Ana,Andreea si Vlad s-au gandit sa formeze un club,dar despre ce sa fie?Plimbandu-se prin parc si incercand sa gaseasca o tema pentru club  vazura cosurile de gunoi goale dar in schimb pe jos erau numai deseuri.Asa ca Anei ii veni o idee de denumire a clubului:”Ecologistii” .Toti au fost incantati de nume.

     Cei trei  copii s-au gandit ca le trebuie un sediu si un moto.Dupa ce au discutat cu parintii lor au aflat unde vor avea sediul. Acesta va fi in casa din copac iar motoul este:”Pentru Natura”.Ana ,Andreea si Vlad si-au  luat echipament special de strangere a gunoaielor,invitandu-si si alti prieteni sa  li se alature.In fiecare saptamana copii se duceau in parcuri si in alte locuri si adunau gunoaiele, dand unn exemplu frumos celorlalti cetateni.Ei au impartit si pliante in care indrumau oamenii sa protejeze natura.

     La sfarsitul lunii primarul a auzit despre faptele pe care le-au facut cei trei copii asa ca le-a multumit,i-a premiat si le-a promis ajutor in activitatile viitoare.

 

Boboc Bianca Maria

 

     Zapada se formeaza prin inghetarea picaturilor de apa la temperaturi de sub 0⁰c .Aceasta se aseaza pe case, pe pamant si pe copaci sub forma unui covor alb pufos.

      Un strat de zapada de aproximativ 25 cm este echivalentul unui strat de apa de aproximativ 2,5 cm cea ce inseamna ca zapada contine aproximativ 90-95% aer. Ea fiind un bun isolator protejeaza plantele de inghet si asigura prin topire apa necesara vieti.

      Cu ajutorul zapezi se metine echilibrul apei in natura, prin topire sunt alimentate raurile si lacurile.

      Iarna, sub stratul gros de zapada, viata continua nestingherita.

      Sub zapada, animalele mici cu blanita misuna in tuneluri subterane. Nu se apresc niciodata fiind in cautare de hrana, deoarece au nevoie de energie.

     Si pasarile se folosesc de zapada pentru a se proteja de frig atunci cand se odihnesc. Ele plonjeaza in stratul gros de zapada, unde sapa tunele de aproape 1m lungime, Aici sunt protejate de frig si de pradatori.

    Astfel zapada este importanta pentru natura, ea ajuta plantele si animale, ea protejeaza natura de temperaturile reci si vanturile geroase.

                             TOGEA  MARIA  ALEXANDRA

    Zăpada este foarte importantă pentru traiul plantelor si a animalelor din jurul nostru, deoarece aceasta este un termoizolant natural care protejează pămantul si plantele de ger. Aceasta este importantă  pentru animale, pentru că unii pradători se camuflează asteptâdu-şi prada iar altele se pot ascunde de prădătorii nemiloşi. Unele animale ca ursul, de exemplu,  hibernează iarna.

       Zăpada este un mediu folositor pentru unele plante si animale.

              SEVASTRE ANDREI

      Iarna este  unul dintre cele patru anotimpuri ale zonei temperate și cel mai friguros anotimp din an.Acesta precede toamnei și este urmat de primavară. La solstițiul de iarnă (21-22 decembrie), ziua este cea mai scurtă, iar noaptea cea mai lungă.

        Zăpada, numită și omăt sau nea, este o formă solidă de precipitație, care nu este altceva decât apă înghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de nea. Zăpada este foarte benefică în agricultură. Stratul de omăt protejează culturile de temperaturile scăzute ale iernii, iar topirea acestuia la începutul primăverii asigură un nivel optim de apă. Omătul este un bun izolant în condiţii de frig extrem, ocrotind seminţele şi plantele până primăvara, când dă dezgheţul. Atunci, „pătura“ de apă îngheţată, ce a luat forma solului, se topeşte udând pământul şi alimentând pârâurile.

       Pentru numeroase animale însă, viaţa merge înainte, indiferent că este frig sau cald. În afară de pene sau blană, animalele profită şi de o minunată proprietate a zăpezii pentru a se apăra de frig. După cum am specificat anterior, zăpada este un bun termoizolant. Sub omăt, animale mici cu blăniţă precum: lemingi, şoareci de câmp şi chiţcani umblă prin tunelele făcute de ele, în căutarea hranei. Pe zăpadă  pot fi zăriţi adesea şoareci fugind de colo-colo după fructe, nuci, seminţe. Multe dintre aceste animăluțe  sunt hrană pentru  mamiferele de pradă precum bufniţa, hermelina şi nevăstuica. Veveriţele mănâncă  ghinde, alune și nuci pe care le-au ascuns în scorburile copacilor. Iepurii de câmp rod scoarţa, rămurelele ori mlădiţele copacilor tineri. Anumite specii de păsări se hrănesc  cu fructe îngheţate şi lăstari de pini. Urșii hibernează în bârlogurile lor călduroase. Vulpile își petrec timpul în vizuină, dar mai ies la vânătoare de păsări, sau pești. Anumite păsări sapă galerii orizontale de aproape un metru lungime și se adăpostesc în ele. Peste noapte, vântul şterge de pe zăpadă orice urmă care ar da de gol vreo vietate ascunsă dedesubt.

    Odată cu schimbarea anotimpului, unele animale arctice precum: vulpea polară, iepurele zăpezilor şi unele specii de nevăstuici îşi schimbă şi ele blana. Aceasta este groasă, de culoare albă sau aproape albă, mai exact  de camuflaj, care le ajută să se integreze perfect în peisajul iernii și să se apere de prădători.

        Eu consider că animalele se pot descurca singure pe timpul iernii, însă sunt de părere că unele ar trebui sa fie ajutate, mai ales cele pe cale de dispariție. De exemplu, pădurarii pot ajuta căprioarele, caprele negre punându-le nutreț în iesle. Putem construi căsuțe călduroase pentru păsări, agățându-le în copaci. De exemplu, în fața blocului meu, într-un copac, este o căsuță cu foarte mulți porumbei. Adesea, îi  hrănesc cu firimituri de pâine și grăunțe.

        Plantele, întîi de toate, nu trebuie să fie rupte, călcate în picioare, mai ales cele protejate de lege, cum ar fi: crinul de mare, hibiscusul, orhideea, Papucul Doamnei, Floarea de Colț, gentiana, papirusul etc. Anumite specii de plante, pentru a fi protejate mai bine, pot fi crescute în locuri special amenajate: sere, grădini botanice etc.

         Nu uita să  ocrotești și să iubești plantele și animalele deoarece și ele te pot ajuta pe tine, la nevoie!

                                 TĂCHIȚĂ BIANCA LUCIA

 Zapada este importanta pentru vietuitoare si plante pentru ca le ofera caldura si protectie impotriva inghetului. Zapada este benefica si pentru agricultura. Stratul de omat protejeaza culturile de temperaturile scazute ale iernii, iar topirea acesteia la inceputul primaverii asigura un nivel optim de apa. Copacii sunt acoperiti cu o mantie de zapada in timpul iernii ce ii fereste de inghet.

Unele animale pe timpul iernii se retrag in adaposturile lor unde au provizii de mancare iar altele hiberneaza. In acest anotimp lupii ies la vanat in haite.

Unele plante le putem ocroti de frig punandu-le in vase de lut. Iarna putem pregati cateva adaposturi pentru animalele din padure, pentru a le proteja de frig.

Zapada este foarte importanta pentru pamant, plante si animale.

      HUHULEA DORIN

      Zăpada este alcătuită din cristale de gheaţă, care s-au format din vapori de apă.Un strat cu gosimea de 25 cm de zapada este echivalentul unui strat de circa 2, 5 cm de apa. Printre cristalele de gheata exista foarte mult aer, iar din acest motiv, zapada este un bun  izolant in conditii de frig extrem, ocrotind semintele si plantele pana primavara. Atunci, “patura” de apa inghetata ce a luat forma pamântului se topeste, alimentând izvoarele.

       Zapada este importanta, in general, deoarece asigura temperatura constanta, aparand vietuitoarele si plantele de inghet.Cu cat este mai multa zapada pe campuri iarna, cu atat primavara va patrunde mai multa apa in sol la radacinile plantelor.

      Fara invelisul protector de zapada, apa inmagazinata de celulele plantelor este predispusa la inghet, fapt care duce la o deteriorare definitiva a formatiunilor vegetale. La fel de bine, omatul constituie o opreliste pentru rozatoarele care produc stricaciuni in gradina, cum ar fi iepurii.

       Sub zăpadă, animale mici cu blăniţă mişună prin tunelele făurite de ele văzându-şi nestingherite de viaţă. Nu stau o clipă locului, cea mai mare parte a zilei petrecând-o în căutarea hranei. Cine sunt aceşti harnici căutători? Lemingi, şoareci de câmp şi chiţcani - animale mici insectivore, prin excelenţă nocturne, înrudite cu cârtiţele. Pe zăpadă însă, pot fi zăriţi adesea şoareci fugind de colo-colo după fructe, nuci, seminţe şi scoarţa moale a copacilor tineri.

          Mai multe păsări profită de proprietatea zăpezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig când se odihnesc în timpul zilei ori când dorm noaptea. Printre ele se numără ierunca, cocoşul-de-mesteacăn şi cocoşul-încălţat, dar şi unele păsări mai mici, precum vrabia, câneparul şi mugurarul. Când  stratul de zăpadă e gros şi pufos, unele păsări efectiv plonjează în zăpadă la fel cum o pasăre marină plonjează în apă. Aceasta este o strategie inteligentă căci animalele de pradă nici nu vor vedea, nici nu vor adulmeca urmă de pasăre!

      Odată ajunse sub stratul de omăt, păsările sapă galerii orizontale de aproape un metru lungime, numite în finlandeză kieppi. Peste noapte, vântul şterge de pe zăpadă orice urmă care ar da de gol vreo vietate ascunsă dedesubt. Când drumeţii se apropie prea mult de aceste vizuini, scârţâitul zăpezii alertează păsările. Rezultatul? O explozie de zăpadă, însoţită de bătăi sălbatice de aripi! Şi cum are loc la doar câţiva metri de drumeţul luat pe nepregătite, cu siguranţă el trage o sperietură bună!

         Deși , în general zapada este folositoare plantelor și animalelor, prin aceea ca le adâpostește de ger, ea are și unele efecte nedorite pentru viata animalelor si plantelor.

         Astfel, uneori, plantele vesnic verzi si rasinoasele sufera pagube insemnate din cauza zapezii ce se depune pe coroanele lor. Inlaturarea zapezii cand este inca afanata este o lucrare de intretinere de mare importanta si orice intarziere poate produce pagube majore.

        Pentru păsările salbatice care nu pleaca in tarile calde, stratul de zapada devine un impediment pentru gasirea hranei, ceea ce le îngreuneaza mult viata. Este bine ca oamenii sa le ajute, construindu-le casute in care sa-si faca cuiburi și dându-le boabe sau firimituri  de mâncare.

        Si pentru animalele mari  ierbivore, stratul de zapada, care acopera fructele copacilor cazute pe sol sau smocurile de iarba uscata , face ca viata acestora sa fie mai grea,de aceea padurarii trebuie sa le ajute prin amenajarea unor locuri unde sa le pună fân sau boabe de cereale.

          Cu toate acestea, zapada este o binecuvântare pentru toate vietuitoarele, pentru ca asigura protectia acestora împotriva frigului extrem , precum și sansa unor culturi bogate, de care se bucura toata fiinta.

                         DAMIAN RADU BOGDAN

       Intr-adevar, afara gerul se ascute, iar acest lucru nu este pe placul nimanui. In schimb, avem motive sa ne bucuram de stratul de zapada asternut, care a dat nastere unui peisaj mirific si care va juca un rol important in renasterea de mai tarziu a naturii. Chiar daca pare contradictoriu, zapada este tocmai lucrul de care au nevoie gradinile in timpul iernii.

Un strat cu gosimea de 25 cm de zapada este echivalentul unui strat de circa 2,5 cm de apa. Printre cristalele de gheata exista foarte mult aer, din acest motiv, zapada este un bun izolant in conditii de frig extrem, ocrotind semintele si plantele pana primavara. Atunci, “patura” de apa inghetata ce a luat forma pamantului, se topeste udand solul si alimentand izvoarele.

         Fara invelisul protector de zapada, apa inmagazinata de celulele plantelor este predispusa la inghet, fapt care duce la o deteriorare definitiva a formatiunilor vegetale. La fel de bine, omatul constituie o opreliste pentru rozatoarele care produc stricaciuni in gradina, cum ar fi iepurii.

         Mai multe pasari profita de proprietatea zapezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig noapte cand dorm, ori cand se odihnesc in timpul zilei. Atentie insa in urmatoarea situatie: Uneori, plantele vesnic verzi si rasinoasele sufera pagube insemnate din cauza zapezii ce se depune pe coroanele lor. Inlaturarea zapezii cand este inca afanata este o lucrare de intretinere de mare importanta si orice intarziere poate produce pagube majore.

CUCOȘ  MIHAELA

Fără haine groase şi o încălţăminte corespunzătoare, oamenii ar suferi îngrozitor de frig, ba chiar ar pieri, în timpul iernilor geroase din zonele nordice extreme. Pentru numeroase animale însă, viaţa merge înainte, indiferent de anotimp. În afară de hăinuţa lor călduroasă de iarnă, fie din pene, fie din blană, animalele profită şi de o uluitoare proprietate a zăpezii. După cum se ştie, zăpada este un bun termoizolant.

Sub zăpadă, animale mici cu blăniţă mişună prin tunelele făurite de ele văzându-şi nestingherite de viaţă. Nu stau o clipă locului, cea mai mare parte a zilei petrecând-o în căutarea hranei. Cine sunt aceşti harnici căutători? Lemingi, şoareci de câmp şi chiţcani – animale mici insectivore, prin excelenţă nocturne, înrudite cu cârtiţele. Pe zăpadă însă, pot fi zăriţi adesea şoareci fugind de colo-colo după fructe, nuci, seminţe şi scoarţa moale a copacilor tineri.

În schimb, când stratul de zăpadă este gros, pentru multe animale perspectivele sunt sumbre: foamete sau chiar moarte, pentru animalele de pradă, şi suprapopulare, pentru speciile care constituie prada altor animale! Prin urmare, ca să nu moară de foame iarna, când „meniul“ este sărac, multe animale trăiesc din rezervele de grăsime pe care le acumulează în lunile de vară. Cu toate acestea, tot se mai găseşte câte ceva de mâncare. De exemplu, elanul se hrăneşte cu ramurile tinere ale arborilor, mai ales ale pinilor. Veveriţa se ospătează cu seminţele hrănitoare pe care le-a ascuns în „cămările“ ei. Iar iepurele de câmp roade scoarţa, rămurelele ori mlădiţele copacilor tineri. Anumite specii de păsări se desfată cu fructe îngheţate şi lăstari de pini.

Mai multe păsări profită de proprietatea zăpezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig când se odihnesc în timpul zilei ori când dorm noaptea. Printre ele se numără ierunca, cocoşul-de-mesteacăn şi cocoşul-încălţat, dar şi unele păsări mai mici, precum vrabia, câneparul şi mugurarul. Când stratul de zăpadă e gros şi pufos, unele păsări efectiv plonjează în zăpadă la fel cum o pasăre marină plonjează în apă. Aceasta este o strategie inteligentă căci animalele de pradă nici nu vor vedea, nici nu vor adulmeca urmă de pasăre!

Odată ajunse sub stratul de omăt, păsările sapă galerii orizontale de aproape un metru lungime, numite în finlandeză kieppi. Peste noapte, vântul şterge de pe zăpadă orice urmă care ar da de gol vreo vietate ascunsă dedesubt. Când drumeţii se apropie prea mult de aceste vizuini, scârţâitul zăpezii alertează păsările. Rezultatul? O explozie de zăpadă, însoţită de bătăi sălbatice de aripi! Şi cum are loc la doar câţiva metri de drumeţul luat pe nepregătite, cu siguranţă el trage o sperietură bună!

V-aţi întrebat vreodată de ce păsărilor nu le îngheaţă picioarele când merg prin zăpadă ori pe gheaţă? Ei bine, secretul lor constă într-un „schimbător de căldură“ extrem de eficient, încorporat în picioare. Cu alte cuvinte, când sângele arterial cald, ce pleacă de la inimă, ajunge în picioare, încălzeşte sângele rece şi apoi se întoarce la inimă.

Într-adevăr, multe forme de viaţă supravieţuiesc în condiţii extreme, de la gerul polilor până la arşiţa tropicelor. Mai mult, chiar o duc bine! Cei ce au descoperit şi au fotografiat asemenea vieţuitoare au fost elogiaţi pentru eforturile lor, şi pe bună dreptate!

                      CUCOȘ MIHAELA

       Este iarna.Eu si  parintii mei suntem cazati la o cabana de pe munte.Dupa o tura

de schiat  ne intoarcem infrigurati la cabana .Aprindem focul iar mama pregateste ciocolata calda.Privind pe fereastra,imi vin in minte intrebari despre zapada la care nu reusesc sa gasesc raspunsuri.Voiam sa aflu  cat mai multe despre minunatia alba.

      M-am asezat pe canapea langa parintii  mei incercand sa aflu cat mai multe informatii. L-am intrebat pe tatal meu ,,Cu ce ajuta zapada pamantul?”.El  mi-a raspuns asa:,, Zapada ajuta pamantul cu asigurarea temperaturii constante si apararea plantelor si animalelor de inghet”.Am avut o discutie lunga si benefica deoarece am aflat multe lucruri noi.

      A fost o vacanta frumoasa cu amintiri de neuitat.La intoarcere ,in masina ma gandeam inca la ,,Orasul” de sub zapada.

                                                       BOBOC BIANCA