Iarna este unul dintre cele patru anotimpuri ale zonei temperate și cel mai friguros anotimp din an.Acesta precede toamnei și este urmat de primavară. La solstițiul de iarnă (21-22 decembrie), ziua este cea mai scurtă, iar noaptea cea mai lungă.
Zăpada, numită și omăt sau nea, este o formă solidă de precipitație, care nu este altceva decât apă înghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de nea. Zăpada este foarte benefică în agricultură. Stratul de omăt protejează culturile de temperaturile scăzute ale iernii, iar topirea acestuia la începutul primăverii asigură un nivel optim de apă. Omătul este un bun izolant în condiţii de frig extrem, ocrotind seminţele şi plantele până primăvara, când dă dezgheţul. Atunci, „pătura“ de apă îngheţată, ce a luat forma solului, se topeşte udând pământul şi alimentând pârâurile.
Pentru numeroase animale însă, viaţa merge înainte, indiferent că este frig sau cald. În afară de pene sau blană, animalele profită şi de o minunată proprietate a zăpezii pentru a se apăra de frig. După cum am specificat anterior, zăpada este un bun termoizolant. Sub omăt, animale mici cu blăniţă precum: lemingi, şoareci de câmp şi chiţcani umblă prin tunelele făcute de ele, în căutarea hranei. Pe zăpadă pot fi zăriţi adesea şoareci fugind de colo-colo după fructe, nuci, seminţe. Multe dintre aceste animăluțe sunt hrană pentru mamiferele de pradă precum bufniţa, hermelina şi nevăstuica. Veveriţele mănâncă ghinde, alune și nuci pe care le-au ascuns în scorburile copacilor. Iepurii de câmp rod scoarţa, rămurelele ori mlădiţele copacilor tineri. Anumite specii de păsări se hrănesc cu fructe îngheţate şi lăstari de pini. Urșii hibernează în bârlogurile lor călduroase. Vulpile își petrec timpul în vizuină, dar mai ies la vânătoare de păsări, sau pești. Anumite păsări sapă galerii orizontale de aproape un metru lungime și se adăpostesc în ele. Peste noapte, vântul şterge de pe zăpadă orice urmă care ar da de gol vreo vietate ascunsă dedesubt.
Odată cu schimbarea anotimpului, unele animale arctice precum: vulpea polară, iepurele zăpezilor şi unele specii de nevăstuici îşi schimbă şi ele blana. Aceasta este groasă, de culoare albă sau aproape albă, mai exact de camuflaj, care le ajută să se integreze perfect în peisajul iernii și să se apere de prădători.
Eu consider că animalele se pot descurca singure pe timpul iernii, însă sunt de părere că unele ar trebui sa fie ajutate, mai ales cele pe cale de dispariție. De exemplu, pădurarii pot ajuta căprioarele, caprele negre punându-le nutreț în iesle. Putem construi căsuțe călduroase pentru păsări, agățându-le în copaci. De exemplu, în fața blocului meu, într-un copac, este o căsuță cu foarte mulți porumbei. Adesea, îi hrănesc cu firimituri de pâine și grăunțe.
Plantele, întîi de toate, nu trebuie să fie rupte, călcate în picioare, mai ales cele protejate de lege, cum ar fi: crinul de mare, hibiscusul, orhideea, Papucul Doamnei, Floarea de Colț, gentiana, papirusul etc. Anumite specii de plante, pentru a fi protejate mai bine, pot fi crescute în locuri special amenajate: sere, grădini botanice etc.
Nu uita să ocrotești și să iubești plantele și animalele deoarece și ele te pot ajuta pe tine, la nevoie!
TĂCHIȚĂ BIANCA LUCIA