Zăpada este alcătuită din cristale de gheaţă, care s-au format din vapori de apă.Un strat cu gosimea de 25 cm de zapada este echivalentul unui strat de circa 2, 5 cm de apa. Printre cristalele de gheata exista foarte mult aer, iar din acest motiv, zapada este un bun izolant in conditii de frig extrem, ocrotind semintele si plantele pana primavara. Atunci, “patura” de apa inghetata ce a luat forma pamântului se topeste, alimentând izvoarele.
Zapada este importanta, in general, deoarece asigura temperatura constanta, aparand vietuitoarele si plantele de inghet.Cu cat este mai multa zapada pe campuri iarna, cu atat primavara va patrunde mai multa apa in sol la radacinile plantelor.
Fara invelisul protector de zapada, apa inmagazinata de celulele plantelor este predispusa la inghet, fapt care duce la o deteriorare definitiva a formatiunilor vegetale. La fel de bine, omatul constituie o opreliste pentru rozatoarele care produc stricaciuni in gradina, cum ar fi iepurii.
Sub zăpadă, animale mici cu blăniţă mişună prin tunelele făurite de ele văzându-şi nestingherite de viaţă. Nu stau o clipă locului, cea mai mare parte a zilei petrecând-o în căutarea hranei. Cine sunt aceşti harnici căutători? Lemingi, şoareci de câmp şi chiţcani - animale mici insectivore, prin excelenţă nocturne, înrudite cu cârtiţele. Pe zăpadă însă, pot fi zăriţi adesea şoareci fugind de colo-colo după fructe, nuci, seminţe şi scoarţa moale a copacilor tineri.
Mai multe păsări profită de proprietatea zăpezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig când se odihnesc în timpul zilei ori când dorm noaptea. Printre ele se numără ierunca, cocoşul-de-mesteacăn şi cocoşul-încălţat, dar şi unele păsări mai mici, precum vrabia, câneparul şi mugurarul. Când stratul de zăpadă e gros şi pufos, unele păsări efectiv plonjează în zăpadă la fel cum o pasăre marină plonjează în apă. Aceasta este o strategie inteligentă căci animalele de pradă nici nu vor vedea, nici nu vor adulmeca urmă de pasăre!
Odată ajunse sub stratul de omăt, păsările sapă galerii orizontale de aproape un metru lungime, numite în finlandeză kieppi. Peste noapte, vântul şterge de pe zăpadă orice urmă care ar da de gol vreo vietate ascunsă dedesubt. Când drumeţii se apropie prea mult de aceste vizuini, scârţâitul zăpezii alertează păsările. Rezultatul? O explozie de zăpadă, însoţită de bătăi sălbatice de aripi! Şi cum are loc la doar câţiva metri de drumeţul luat pe nepregătite, cu siguranţă el trage o sperietură bună!
Deși , în general zapada este folositoare plantelor și animalelor, prin aceea ca le adâpostește de ger, ea are și unele efecte nedorite pentru viata animalelor si plantelor.
Astfel, uneori, plantele vesnic verzi si rasinoasele sufera pagube insemnate din cauza zapezii ce se depune pe coroanele lor. Inlaturarea zapezii cand este inca afanata este o lucrare de intretinere de mare importanta si orice intarziere poate produce pagube majore.
Pentru păsările salbatice care nu pleaca in tarile calde, stratul de zapada devine un impediment pentru gasirea hranei, ceea ce le îngreuneaza mult viata. Este bine ca oamenii sa le ajute, construindu-le casute in care sa-si faca cuiburi și dându-le boabe sau firimituri de mâncare.
Si pentru animalele mari ierbivore, stratul de zapada, care acopera fructele copacilor cazute pe sol sau smocurile de iarba uscata , face ca viata acestora sa fie mai grea,de aceea padurarii trebuie sa le ajute prin amenajarea unor locuri unde sa le pună fân sau boabe de cereale.
Cu toate acestea, zapada este o binecuvântare pentru toate vietuitoarele, pentru ca asigura protectia acestora împotriva frigului extrem , precum și sansa unor culturi bogate, de care se bucura toata fiinta.
DAMIAN RADU BOGDAN