Intr-o vara Ana,Andreea si Vlad s-au gandit sa formeze un club,dar despre ce sa fie?Plimbandu-se prin parc si incercand sa gaseasca o tema pentru club  vazura cosurile de gunoi goale dar in schimb pe jos erau numai deseuri.Asa ca Anei ii veni o idee de denumire a clubului:”Ecologistii” .Toti au fost incantati de nume.

     Cei trei  copii s-au gandit ca le trebuie un sediu si un moto.Dupa ce au discutat cu parintii lor au aflat unde vor avea sediul. Acesta va fi in casa din copac iar motoul este:”Pentru Natura”.Ana ,Andreea si Vlad si-au  luat echipament special de strangere a gunoaielor,invitandu-si si alti prieteni sa  li se alature.In fiecare saptamana copii se duceau in parcuri si in alte locuri si adunau gunoaiele, dand unn exemplu frumos celorlalti cetateni.Ei au impartit si pliante in care indrumau oamenii sa protejeze natura.

     La sfarsitul lunii primarul a auzit despre faptele pe care le-au facut cei trei copii asa ca le-a multumit,i-a premiat si le-a promis ajutor in activitatile viitoare.

Boboc Bianca Maria

     Zapada se formeaza prin inghetarea picaturilor de apa la temperaturi de sub 0⁰c .Aceasta se aseaza pe case, pe pamant si pe copaci sub forma unui covor alb pufos.

      Un strat de zapada de aproximativ 25 cm este echivalentul unui strat de apa de aproximativ 2,5 cm cea ce inseamna ca zapada contine aproximativ 90-95% aer. Ea fiind un bun isolator protejeaza plantele de inghet si asigura prin topire apa necesara vieti.

      Cu ajutorul zapezi se metine echilibrul apei in natura, prin topire sunt alimentate raurile si lacurile.

      Iarna, sub stratul gros de zapada, viata continua nestingherita.

      Sub zapada, animalele mici cu blanita misuna in tuneluri subterane. Nu se apresc niciodata fiind in cautare de hrana, deoarece au nevoie de energie.

     Si pasarile se folosesc de zapada pentru a se proteja de frig atunci cand se odihnesc. Ele plonjeaza in stratul gros de zapada, unde sapa tunele de aproape 1m lungime, Aici sunt protejate de frig si de pradatori.

    Astfel zapada este importanta pentru natura, ea ajuta plantele si animale, ea protejeaza natura de temperaturile reci si vanturile geroase.

                             TOGEA  MARIA  ALEXANDRA

    Zăpada este foarte importantă pentru traiul plantelor si a animalelor din jurul nostru, deoarece aceasta este un termoizolant natural care protejează pămantul si plantele de ger. Aceasta este importantă  pentru animale, pentru că unii pradători se camuflează asteptâdu-şi prada iar altele se pot ascunde de prădătorii nemiloşi. Unele animale ca ursul, de exemplu,  hibernează iarna.

       Zăpada este un mediu folositor pentru unele plante si animale.

              SEVASTRE ANDREI

      Iarna este  unul dintre cele patru anotimpuri ale zonei temperate și cel mai friguros anotimp din an.Acesta precede toamnei și este urmat de primavară. La solstițiul de iarnă (21-22 decembrie), ziua este cea mai scurtă, iar noaptea cea mai lungă.

        Zăpada, numită și omăt sau nea, este o formă solidă de precipitație, care nu este altceva decât apă înghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de nea. Zăpada este foarte benefică în agricultură. Stratul de omăt protejează culturile de temperaturile scăzute ale iernii, iar topirea acestuia la începutul primăverii asigură un nivel optim de apă. Omătul este un bun izolant în condiţii de frig extrem, ocrotind seminţele şi plantele până primăvara, când dă dezgheţul. Atunci, „pătura“ de apă îngheţată, ce a luat forma solului, se topeşte udând pământul şi alimentând pârâurile.

       Pentru numeroase animale însă, viaţa merge înainte, indiferent că este frig sau cald. În afară de pene sau blană, animalele profită şi de o minunată proprietate a zăpezii pentru a se apăra de frig. După cum am specificat anterior, zăpada este un bun termoizolant. Sub omăt, animale mici cu blăniţă precum: lemingi, şoareci de câmp şi chiţcani umblă prin tunelele făcute de ele, în căutarea hranei. Pe zăpadă  pot fi zăriţi adesea şoareci fugind de colo-colo după fructe, nuci, seminţe. Multe dintre aceste animăluțe  sunt hrană pentru  mamiferele de pradă precum bufniţa, hermelina şi nevăstuica. Veveriţele mănâncă  ghinde, alune și nuci pe care le-au ascuns în scorburile copacilor. Iepurii de câmp rod scoarţa, rămurelele ori mlădiţele copacilor tineri. Anumite specii de păsări se hrănesc  cu fructe îngheţate şi lăstari de pini. Urșii hibernează în bârlogurile lor călduroase. Vulpile își petrec timpul în vizuină, dar mai ies la vânătoare de păsări, sau pești. Anumite păsări sapă galerii orizontale de aproape un metru lungime și se adăpostesc în ele. Peste noapte, vântul şterge de pe zăpadă orice urmă care ar da de gol vreo vietate ascunsă dedesubt.

    Odată cu schimbarea anotimpului, unele animale arctice precum: vulpea polară, iepurele zăpezilor şi unele specii de nevăstuici îşi schimbă şi ele blana. Aceasta este groasă, de culoare albă sau aproape albă, mai exact  de camuflaj, care le ajută să se integreze perfect în peisajul iernii și să se apere de prădători.

        Eu consider că animalele se pot descurca singure pe timpul iernii, însă sunt de părere că unele ar trebui sa fie ajutate, mai ales cele pe cale de dispariție. De exemplu, pădurarii pot ajuta căprioarele, caprele negre punându-le nutreț în iesle. Putem construi căsuțe călduroase pentru păsări, agățându-le în copaci. De exemplu, în fața blocului meu, într-un copac, este o căsuță cu foarte mulți porumbei. Adesea, îi  hrănesc cu firimituri de pâine și grăunțe.

        Plantele, întîi de toate, nu trebuie să fie rupte, călcate în picioare, mai ales cele protejate de lege, cum ar fi: crinul de mare, hibiscusul, orhideea, Papucul Doamnei, Floarea de Colț, gentiana, papirusul etc. Anumite specii de plante, pentru a fi protejate mai bine, pot fi crescute în locuri special amenajate: sere, grădini botanice etc.

         Nu uita să  ocrotești și să iubești plantele și animalele deoarece și ele te pot ajuta pe tine, la nevoie!

                                 TĂCHIȚĂ BIANCA LUCIA

 Zapada este importanta pentru vietuitoare si plante pentru ca le ofera caldura si protectie impotriva inghetului. Zapada este benefica si pentru agricultura. Stratul de omat protejeaza culturile de temperaturile scazute ale iernii, iar topirea acesteia la inceputul primaverii asigura un nivel optim de apa. Copacii sunt acoperiti cu o mantie de zapada in timpul iernii ce ii fereste de inghet.

Unele animale pe timpul iernii se retrag in adaposturile lor unde au provizii de mancare iar altele hiberneaza. In acest anotimp lupii ies la vanat in haite.

Unele plante le putem ocroti de frig punandu-le in vase de lut. Iarna putem pregati cateva adaposturi pentru animalele din padure, pentru a le proteja de frig.

Zapada este foarte importanta pentru pamant, plante si animale.

      HUHULEA DORIN

      Zăpada este alcătuită din cristale de gheaţă, care s-au format din vapori de apă.Un strat cu gosimea de 25 cm de zapada este echivalentul unui strat de circa 2, 5 cm de apa. Printre cristalele de gheata exista foarte mult aer, iar din acest motiv, zapada este un bun  izolant in conditii de frig extrem, ocrotind semintele si plantele pana primavara. Atunci, “patura” de apa inghetata ce a luat forma pamântului se topeste, alimentând izvoarele.

       Zapada este importanta, in general, deoarece asigura temperatura constanta, aparand vietuitoarele si plantele de inghet.Cu cat este mai multa zapada pe campuri iarna, cu atat primavara va patrunde mai multa apa in sol la radacinile plantelor.

      Fara invelisul protector de zapada, apa inmagazinata de celulele plantelor este predispusa la inghet, fapt care duce la o deteriorare definitiva a formatiunilor vegetale. La fel de bine, omatul constituie o opreliste pentru rozatoarele care produc stricaciuni in gradina, cum ar fi iepurii.

       Sub zăpadă, animale mici cu blăniţă mişună prin tunelele făurite de ele văzându-şi nestingherite de viaţă. Nu stau o clipă locului, cea mai mare parte a zilei petrecând-o în căutarea hranei. Cine sunt aceşti harnici căutători? Lemingi, şoareci de câmp şi chiţcani - animale mici insectivore, prin excelenţă nocturne, înrudite cu cârtiţele. Pe zăpadă însă, pot fi zăriţi adesea şoareci fugind de colo-colo după fructe, nuci, seminţe şi scoarţa moale a copacilor tineri.

          Mai multe păsări profită de proprietatea zăpezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig când se odihnesc în timpul zilei ori când dorm noaptea. Printre ele se numără ierunca, cocoşul-de-mesteacăn şi cocoşul-încălţat, dar şi unele păsări mai mici, precum vrabia, câneparul şi mugurarul. Când  stratul de zăpadă e gros şi pufos, unele păsări efectiv plonjează în zăpadă la fel cum o pasăre marină plonjează în apă. Aceasta este o strategie inteligentă căci animalele de pradă nici nu vor vedea, nici nu vor adulmeca urmă de pasăre!

      Odată ajunse sub stratul de omăt, păsările sapă galerii orizontale de aproape un metru lungime, numite în finlandeză kieppi. Peste noapte, vântul şterge de pe zăpadă orice urmă care ar da de gol vreo vietate ascunsă dedesubt. Când drumeţii se apropie prea mult de aceste vizuini, scârţâitul zăpezii alertează păsările. Rezultatul? O explozie de zăpadă, însoţită de bătăi sălbatice de aripi! Şi cum are loc la doar câţiva metri de drumeţul luat pe nepregătite, cu siguranţă el trage o sperietură bună!

         Deși , în general zapada este folositoare plantelor și animalelor, prin aceea ca le adâpostește de ger, ea are și unele efecte nedorite pentru viata animalelor si plantelor.

         Astfel, uneori, plantele vesnic verzi si rasinoasele sufera pagube insemnate din cauza zapezii ce se depune pe coroanele lor. Inlaturarea zapezii cand este inca afanata este o lucrare de intretinere de mare importanta si orice intarziere poate produce pagube majore.

        Pentru păsările salbatice care nu pleaca in tarile calde, stratul de zapada devine un impediment pentru gasirea hranei, ceea ce le îngreuneaza mult viata. Este bine ca oamenii sa le ajute, construindu-le casute in care sa-si faca cuiburi și dându-le boabe sau firimituri  de mâncare.

        Si pentru animalele mari  ierbivore, stratul de zapada, care acopera fructele copacilor cazute pe sol sau smocurile de iarba uscata , face ca viata acestora sa fie mai grea,de aceea padurarii trebuie sa le ajute prin amenajarea unor locuri unde sa le pună fân sau boabe de cereale.

          Cu toate acestea, zapada este o binecuvântare pentru toate vietuitoarele, pentru ca asigura protectia acestora împotriva frigului extrem , precum și sansa unor culturi bogate, de care se bucura toata fiinta.

                         DAMIAN RADU BOGDAN

       Intr-adevar, afara gerul se ascute, iar acest lucru nu este pe placul nimanui. In schimb, avem motive sa ne bucuram de stratul de zapada asternut, care a dat nastere unui peisaj mirific si care va juca un rol important in renasterea de mai tarziu a naturii. Chiar daca pare contradictoriu, zapada este tocmai lucrul de care au nevoie gradinile in timpul iernii.

Un strat cu gosimea de 25 cm de zapada este echivalentul unui strat de circa 2,5 cm de apa. Printre cristalele de gheata exista foarte mult aer, din acest motiv, zapada este un bun izolant in conditii de frig extrem, ocrotind semintele si plantele pana primavara. Atunci, “patura” de apa inghetata ce a luat forma pamantului, se topeste udand solul si alimentand izvoarele.

         Fara invelisul protector de zapada, apa inmagazinata de celulele plantelor este predispusa la inghet, fapt care duce la o deteriorare definitiva a formatiunilor vegetale. La fel de bine, omatul constituie o opreliste pentru rozatoarele care produc stricaciuni in gradina, cum ar fi iepurii.

         Mai multe pasari profita de proprietatea zapezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig noapte cand dorm, ori cand se odihnesc in timpul zilei. Atentie insa in urmatoarea situatie: Uneori, plantele vesnic verzi si rasinoasele sufera pagube insemnate din cauza zapezii ce se depune pe coroanele lor. Inlaturarea zapezii cand este inca afanata este o lucrare de intretinere de mare importanta si orice intarziere poate produce pagube majore.

CUCOȘ  MIHAELA

Fără haine groase şi o încălţăminte corespunzătoare, oamenii ar suferi îngrozitor de frig, ba chiar ar pieri, în timpul iernilor geroase din zonele nordice extreme. Pentru numeroase animale însă, viaţa merge înainte, indiferent de anotimp. În afară de hăinuţa lor călduroasă de iarnă, fie din pene, fie din blană, animalele profită şi de o uluitoare proprietate a zăpezii. După cum se ştie, zăpada este un bun termoizolant.

Sub zăpadă, animale mici cu blăniţă mişună prin tunelele făurite de ele văzându-şi nestingherite de viaţă. Nu stau o clipă locului, cea mai mare parte a zilei petrecând-o în căutarea hranei. Cine sunt aceşti harnici căutători? Lemingi, şoareci de câmp şi chiţcani – animale mici insectivore, prin excelenţă nocturne, înrudite cu cârtiţele. Pe zăpadă însă, pot fi zăriţi adesea şoareci fugind de colo-colo după fructe, nuci, seminţe şi scoarţa moale a copacilor tineri.

În schimb, când stratul de zăpadă este gros, pentru multe animale perspectivele sunt sumbre: foamete sau chiar moarte, pentru animalele de pradă, şi suprapopulare, pentru speciile care constituie prada altor animale! Prin urmare, ca să nu moară de foame iarna, când „meniul“ este sărac, multe animale trăiesc din rezervele de grăsime pe care le acumulează în lunile de vară. Cu toate acestea, tot se mai găseşte câte ceva de mâncare. De exemplu, elanul se hrăneşte cu ramurile tinere ale arborilor, mai ales ale pinilor. Veveriţa se ospătează cu seminţele hrănitoare pe care le-a ascuns în „cămările“ ei. Iar iepurele de câmp roade scoarţa, rămurelele ori mlădiţele copacilor tineri. Anumite specii de păsări se desfată cu fructe îngheţate şi lăstari de pini.

Mai multe păsări profită de proprietatea zăpezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig când se odihnesc în timpul zilei ori când dorm noaptea. Printre ele se numără ierunca, cocoşul-de-mesteacăn şi cocoşul-încălţat, dar şi unele păsări mai mici, precum vrabia, câneparul şi mugurarul. Când stratul de zăpadă e gros şi pufos, unele păsări efectiv plonjează în zăpadă la fel cum o pasăre marină plonjează în apă. Aceasta este o strategie inteligentă căci animalele de pradă nici nu vor vedea, nici nu vor adulmeca urmă de pasăre!

Odată ajunse sub stratul de omăt, păsările sapă galerii orizontale de aproape un metru lungime, numite în finlandeză kieppi. Peste noapte, vântul şterge de pe zăpadă orice urmă care ar da de gol vreo vietate ascunsă dedesubt. Când drumeţii se apropie prea mult de aceste vizuini, scârţâitul zăpezii alertează păsările. Rezultatul? O explozie de zăpadă, însoţită de bătăi sălbatice de aripi! Şi cum are loc la doar câţiva metri de drumeţul luat pe nepregătite, cu siguranţă el trage o sperietură bună!

V-aţi întrebat vreodată de ce păsărilor nu le îngheaţă picioarele când merg prin zăpadă ori pe gheaţă? Ei bine, secretul lor constă într-un „schimbător de căldură“ extrem de eficient, încorporat în picioare. Cu alte cuvinte, când sângele arterial cald, ce pleacă de la inimă, ajunge în picioare, încălzeşte sângele rece şi apoi se întoarce la inimă.

Într-adevăr, multe forme de viaţă supravieţuiesc în condiţii extreme, de la gerul polilor până la arşiţa tropicelor. Mai mult, chiar o duc bine! Cei ce au descoperit şi au fotografiat asemenea vieţuitoare au fost elogiaţi pentru eforturile lor, şi pe bună dreptate!

                      CUCOȘ MIHAELA

       Este iarna.Eu si  parintii mei suntem cazati la o cabana de pe munte.Dupa o tura

de schiat  ne intoarcem infrigurati la cabana .Aprindem focul iar mama pregateste ciocolata calda.Privind pe fereastra,imi vin in minte intrebari despre zapada la care nu reusesc sa gasesc raspunsuri.Voiam sa aflu  cat mai multe despre minunatia alba.

      M-am asezat pe canapea langa parintii  mei incercand sa aflu cat mai multe informatii. L-am intrebat pe tatal meu ,,Cu ce ajuta zapada pamantul?”.El  mi-a raspuns asa:,, Zapada ajuta pamantul cu asigurarea temperaturii constante si apararea plantelor si animalelor de inghet”.Am avut o discutie lunga si benefica deoarece am aflat multe lucruri noi.

      A fost o vacanta frumoasa cu amintiri de neuitat.La intoarcere ,in masina ma gandeam inca la ,,Orasul” de sub zapada.

                                                       BOBOC BIANCA